|
 Alegeri minoritare 2010
Cu aproape 29 de mii mai mulţi s-au înregistrat pe listele electorale ale minorităţilor decât acum patru ani. Cei mai mulţi s-au declarat de ţigani, iar cei mai puţini de sloveni. Acum 4 ani, 4404 cetăţeni s-au înscris pe listele româneşti în 90 de localităţi din Ungaria. Pentru alegerile din această toamnă, până la termenul de 15 iulie 2010, s-au înscris ca români 5314 persoane în 114 localităţi, cu aproape o mie de persoane mai mulţi decât în 2006.
Conform datelor publicate pe site-ul Biroului Electoral Central (www.valasztas.hu <http://www.valasztas.hu>), până pe 15 iulie, s-au înregistrat în toată ţara 228.664 de persoane. Se ştie că la alegerile minoritare, care se vor ţine în aceeaşi zi cu alegerile locale, pe 3 octombrie 2010, vor putea vota şi vor putea fi aleşi doar cei care s-au înregistrat pe listele minoritare. În 2006 au participat la alegerile minoritare 199.789 persoane, cu 28.875 mai puţini decât acum.
Cei mai mulţi s-au înscris pe listele ţiganilor, 133.850, cu 26% mai mulţi decât acum patru ani. Pe locul al doilea se situează nemţii, care acum s-au înscris 46.641, cu 658 mai mulţi decât în 2006.
Dintre toate minorităţile, numai numărul slovacilor a scăzut faţă de acum patru ani cu 18,4%. Până când în 2006 s-au înscris pe listele slovacilor 15.049, acum numărul este de doar 12.282. Cel mai mult „s-a sporit” numărul rusinilor, de la sub 3000 la 4.274. Şi numărul românilor şi cel al ucrainienilor a crescut: vor participa la alegerile din 3 octombrie cu 20,6% mai mulţi români şi cu 24,2% mai mulţi ucrainieni. Pe listele slovenilor s-au înscris doar 1025, cu 34 de persoane mai mulţi decât acum patru ani.
Comisiile electorale locale vor anunţa până în data de 9 august alegerile minoritare, dar numai în caz că în localitatea respectivă numărul celor înscrişi pe liste nu scade sub 30.
Asemenea caz s-a întâmplat deja în cazul unei prevăzute autoguvernări româneşti. În localitatea Érpatak din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg, până la 15 iulie s-au înscris pe lista românească 32 de persoane. Luni, 26 februarie, însă, la reactualizarea datelor de pe site-ul www.valasztas.hu <http://www.valasztas.hu> numărul acestora a scăzut la 29, astfel în această localitate nu se va mai putea înfiinţa autoguvernare românească (Oricum, situaţia de până acum a fost destul de dubioasă din moment ce în această localitate la recensământ nimeni nu s-a declarat român.)
Un alt caz „interesant” şi la fel de dubios a fost şi în localitatea Fajsz, din judeţul Bács-Kiskun, unde până pe 15 iulie au fost înscrişi 20 de „români”, şi care a dispărut total din datele reactualizate pe 26 iulie. Poate e inutilă remarca, dar totuşi o facem: nici aici nu s-a declarat nimeni de român la recensământ.
Deci, de acum înainte şi până pe 9 august, numărul celor înscrişi nu mai poate creşte, însă poate să scadă.
Din păcate, în cazul românilor mai sunt şi alte localităţi suspecte, unde pentru prima dată s-au iniţiat alegeri româneşti sau unde se ştie precis că nu trăiesc români. Printre acestea înşirăm: Martonyi, Múcsony, Szalonna, Szendrő, Szendrőlád (în judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén) Szebény (în judeţul Baranya), Mátészalka (în judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg), Százhalombatta, Budaörs şi Törökbálint (în judeţul Pest) sau oraşul Győr (în judeţul Győr-Moson-Sopron).
În Budapesta se prevăd alegeri româneşti în 17 sectoare. Comunitatea românească din Ungaria, prin principalele sale organizaţii civile, recunoaşte ca fiind româneşti doar 3 dintre acestea: cele din sectoarele II, VII şi XI.
E.Iova
|
