Cuiburile imposturii Vineri, 30 Iulie 2010 05:22

Unii nu şi-au revenit nici până acum după ce au studiat lista cu localităţile unde în toamnă se vor putea forma autoguvernări minoritare româneşti. Românii din zona Julei, unde trăieşte majoritatea comunităţii româneşti din Ungaria, se tot întreabă cine sunt oare cei care au iniţiat alegeri de autoguvernări româneşti în Martonyi, Múcsony, Szalonna, Szendrő, Szendrőlád sau Szebény, Mátészalka, Százhalombatta, Törökbálint. Din moment ce studiem datele de la ultimul recensământ din 2001, nu este prea greu de ghicit ce naţie poartă aceştia. Categoric nu sunt români.

Dar atunci ce pot fi? Vă ajutăm să ghiciţi, cu o întâmplare de acum patru ani. Atunci, în sătuleţul nordic Szendrőlád un domn şi-a adus aminte că tatăl lui s-a născut în Ardeal. Iar acolo, după cum bine se ştie, trăiesc mulţi români. Pe lângă unguri şi ţigani. Domnul respectiv s-a gândit că dacă tatăl său a venit din România şi cu toate că după nume am deduce că este ţigan, el nu poate fi altceva decât… român. A ajuns la concluzia asta probabil pentru că a fost ajutat de împrejurări: în satul cu o populaţie majoritară (vreo 70%) de ţigani, se îmbulzeau prea mulţi la înfiinţarea autoguvernării ţigăneşti. Şi s-a gândit acesta - care acum patru ani ne-a declarat că îi plac mult dansurile româneşti - de ce să nu facă el o autoguvernare românească. Iar pentru că în ţara asta cine cutează câştigă, el a cutezat. I-a avut cineva treaba în aceşti patru ani? Nu, absolut nimeni. A funcţionat bine mersi, primind banii pentru funcţionare de la stat, reprezentând pe nu se ştie cine şi făcând nu se ştie ce. Iar dacă unul a avut curajul, de ce să nu aibă şi alţii. Şi aşa, iată că ne-am trezit dintr-odată cu alte patru localităţi din judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén, doritoare de a înfiinţa autoguvernări româneşti. Lucru curios este că acestea sunt învecinate cu Szendrőlád-ul, localităţi afectate de curând în mod grav de inundaţii, şi în care la recensământ, la fel ca la Szendrőlád, nimeni nu s-a declarat român.
Tot aşa am putea lua la rând şi celelalte localităţi suspecte, înşirate mai sus. Dacă la recensământ nimeni sau doar unu-doi s-au declarat de români, instituţii, organizaţii româneşti nu au fost, nu sunt şi probabil nici nu vor fi în aceste localităţi, ce rost au aceste pseudo-autoguvernări? Există mai multe răspunsuri posibile, pe care însă nu le vom înşira. Nu se ştie deocamdată, până peste câteva săptămâni, nici cine va asigura candidatura pentru aceşti candidaţi necunoscuţi. Se ştie însă un singur lucru: acum patru ani, viitorii deputaţi din Szendrőlád au candidat cu sprijinul Asociaţiei Române din Budapesta (ARB). Acea asociaţie, care atunci a fost condusă de Vasile Roxin, decedat între timp, iar acum este condusă de văduva acestuia, Ana Roxin. Preşedinta ARB este aceeaşi persoană cu preşedinta Autoguvernării Româneşti pe Capitală, care în lunile trecute a târât prin tribunale revista „Foaia românească” şi pe redactorul şef al acesteia, pentru că ar fi scris, pe nedrept, că Autoguvernarea Românească pe Capitală este „răsadniţa etnobusinessului”. Noi acum nu ne mai dăm cu părerea, pentru că faptele vorbesc de la sine.
Vom descrie întreaga situaţie doar cu o întrebare, adresată politicienilor români şi maghiari, care - şi sincer ne bucurăm pentru aceasta - zilele trecute iar s-au lăudat ce bune relaţii au, ce bine colaborează. Deci, domnilor politicieni, pe dumneavoastră nu vă deranjează că impostura şi-a făcut cuib în unele autoguvernări româneşti din Ungaria? Pe noi, da. Şi tot mai tare.
Eva Iova